#190 – O discuție cu Marian Coman

Săptămâna asta l-am avut invitat pe Marian Coman, scenarist pentru revista Harap Alb Continuă – acum HAC – cu care am discutat despre jurnalismul independent de provincie, despre HAC și cum a ajuns Marian să scrie pentru HAC, despre scris, scriitură și SF-ul românesc – și multe alte chestii foarte interesante într-o discuție ca-n vremurile bune, care s-a dus la mai mult de 2 ore.

Dar nu o să regretați nicio secundă. Nu uitați să vizitați site-ul lui personal, mariancoman.comsite-ul HAC sau supererou.ro – și să mergeți la Comic Con, în mai, când are loc lansarea celui de-al doilea roman inspirat din personajele din HAC.

#188 – Protestele provoacă în artiștii români accese autoerotice

Proteste! Proteste! Proteste!

Săptămâna asta discutăm despre proteste, pentru că până la urmă mai nimic nu s-a întâmplat în România în afară de asta. După ce marți noapte băieții de la PSD s-au mânjit cu magiun (speră ei) la gură, a fost imposibil să se mai întâmple altceva în România. Așa că amintim de toate – și de bune și de rele, de ce protestăm, dar și de faptul că ne credem experți în drept constituțional. Nu epuizăm subiectul tocmai pentru că Ovidiu avea altceva de înregistrat azi, dar vă povestește el personal.

Doar că, subtil, s-au m-ai întâmplat. Și vi le amintim, așa, fugitiv, terminând cu știrea bombă a ultimului an. Vorbim despre interviul lui Chirovici pentru CoolturaMall, despre statistica făcută de cei de la „Generația 2035, prima generație fără tutun”, dar și despre piesele de protest care sunt o ieșire autoerotică a artiștilor români. Vă recomand pe final piesa mea favorită din ultima vreme, „Balada lui Dragnea”, dar și canalul moldovenilor de la Pîh Pîh care pun străini să asculte hip-hop românesc.

Și trebuie să ascultați tot podcastul (hai că e scurt) pentru a afla care e știrea bombă a anului. Nu, nu are de-a face cu protestele. Sau poate, cine știe?

O imagine panoramică de la prima zi de protest în Brașov, din arhiva personală a lui Dorin Lazăr (că așa am auzit că le place oamenilor mari să spună, că au arhive personale)

#187 – Poșta redacției

În care vorbim întâi și-ntâi despre subiectele propuse de ascultători. Despre Oscaruri și despre Toni Erdmann, filmul „românesc” nominalizat. Despre fenomenul teatrului independent, despre ICR și cum aflăm chestii despre ei (și mai încolo pomenim și de Dilema care e chiar ok ca și revistă, e suficient de diversă), despre cine se duce la concertele simfonice și de ce, despre faptul că artiștii români habar nu au ce e ăla un burghiu de calitate, despre Stand-up și ne reamintim să facem niște recomandări. Azi, Dirk Gently’s Holistic detective agency.

Vorbim și despre bloggerii care trec la carte, despre harta media făcută de un contributor la Reddit România, despre petiția de eliminat din grilă A3 și RTV, despre berea Csiki Sör, protestele de stradă și, ca încununare a lor, Gigi Becali care a fost vocea rațiunii la o dezbatere publică pe tema grațierilor și amnistiei.

Episodul se poate descărca și de aici.